Ce a început ca un simplu zvon despre posibile fraude la examenul de Bacalaureat din 2023 s-a transformat rapid într-un veritabil dans al corupției. O rețea perfidă, orchestrată de cel care trebuia să fie garanția integrității, a făcut praf nu doar încrederea în sistemul educațional, ci și viitorul unui număr semnificativ de tineri care își puneau speranțele în acele examene. Sabin Pășcan, omul care ar fi trebuit să protejeze corectitudinea Bacului, se pare (scrie toată presa din România!) că ar fi chiar capul acestei furtunoase conspirații, iar „păstorii” educației au fost nimic altceva decât niște lupi în haine de dascăli, ca să accentuăm vorbele cuiva, nu dau nume, că-l știm cu toții.
28 de profesori, aceiași care ar fi trebuit să fie modele de onestitate și piloni ai educației, au ales să se facă complici ai corupției, în loc să rămână alături de valorile fundamentale. Aceste ființe care predau tinerelor minți nu doar lecții de matematică sau istorie, ci și despre cum să-ți trădezi propria țară, au ajutat elevii să trișeze, dovedind că atunci când interesele proprii sunt în joc, integritatea e doar o noțiune goală.
Iar acum, după ce au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, acești profesori, cu obraz gros, continuă să pătrundă prin porțile școlilor, în timp ce Bacalaureatul este transformat într-o simplă farsă națională, iar viitorul tinerelor speranțe se prăbușește sub greutatea minciunilor și trădării.
Și chiar mai șocant este faptul că niște oameni care ar trebui să îndrume, să inspire și să educe sunt încă liberi să participe la examenele viitoare, lăsându-i pe elevi într-o mare de incertitudine. Unde este răspunderea? Unde este corectitudinea?
Și în toată această mizerie, ceilalți se întreabă: „Cum ar putea România să spera la un viitor mai bun, când acest sistem, condus de trădători, este plin de oameni care nu mai au nicio responsabilitate față de cei care îi încredințează copii lor?”
Până în prezent, 19 dintre profesorii implicați au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției. O profesoară din Târgu-Mureș a fost condamnată la un an și zece luni de închisoare cu suspendare după ce a susținut toate cele trei probe ale Bacalaureatului în locul fiului său. Diploma fiului a fost anulată, dar câtă încredere mai putem avea în sistem după un asemenea gest? Alte patru cadre didactice au fost și ele condamnate, dar își pot continua nestingherite activitatea în învățământ.
Un sistem care își protejează corupții
Poate cea mai revoltătoare parte a acestei povești este că profesorii care au participat la fraudă continuă să predea. Nimeni nu le-a interzis să mai facă parte din comisiile de Bacalaureat, nimeni nu le-a luat dreptul de a influența viitorul unor generații întregi. Inspectoratul Școlar Județean Mureș, condus în prezent de Paula Dărăban, a ales să nu facă verificări pe motiv că „toate documentele aferente au fost ridicate de procurori”. Cu alte cuvinte, nimeni nu își asumă responsabilitatea, nimeni nu ia măsuri, iar cei care au distrus integritatea unui examen continuă să fie profesori. (conform HotNews)
Dar, bineînțeles, acești „educatori” nu sunt singurii vinovați. Cu un inspector general care transformă un examen de stat într-un circ, iar autoritățile care le permit să continue să-și bată joc de educație, să ne întrebăm cât de departe putem ajunge înainte ca întregul sistem să se prăbușească complet.
Aceste fapte nu sunt doar despre fraudă, ci despre trădarea celor care ar fi trebuit să construiască viitorul. Iar în acest peisaj sumbru, tot ce rămâne este un sistem robit de corupție și o educație distrusă de cei care ar trebui să-i protejeze viitorul.
DFM 5 februarie 2025
Mai multe despre aceste nereguli strigătoare la cer, în ziarul Semnal și la HotNews

”România educată”…:(
😔😔😔 E grav! Și fără șanse.
Acolo, la acel inspectorat din Mureș, cloaca e veche și urâtă. O cunosc foarte bine. Am avut de-a face cu ei imediat după ’90. Din nou, aș putea să scriu un roman despre matrapazlâcurile inspectorilor. Ferească Dumnezeu ce este acolo! Mă rog, se pare că nimic nu s-a schimbat în ultimii 10 ani.
Poate chiar ar trebui să scrii despre asta. Poate dacă fiecare dintre noi am scoate la lumină tot ce vedem sau tot ce întâlnim, s-ar mai schimba ceva în țara asta. Îți zic ție dar de fapt îmi zic și mie pentru că și eu tac. Îmbrățișări din depărtări 🙂
Da! Ai dreptate! Ar trebui să scrie.
Draga mea, undeva am scris despre incredibila poveste chiar de la școala unde am lucrat eu. A fost o poveste atât de incredibilă, încât am ajuns să dăm în judecată inspectoratul, care la rândul lui ne-a dat și el în judecată. Eram deja de cel puțin doi ani aici, când am aflat că fostul inspector general a fost condamnat. Nu știu alte amănunte. Mi-a fost lehamite să caut informații.
Voi căuta să-ți citesc ”povestea”. M-ai făcut curioasă. Succes în toate proiectele pe care le ai!
Magda, nu cred că pe blog am scris. Pe blog nu prea public altceva decât „producțiile” mele. O să-mi storc creierii să știu pe unde anume și când mai ales.
Un sfârșit de săptămână minunat!
Mulțumesc Aurora! Dacă-ti amintești, aș fi curioasă să citesc. Un minunat sfârșit de săptămână îți doresc și eu.
Poate se va mișca ceva, dacă ai scrie și tu. Măcar încercăm. Și dacă o faci, să-mi zici și mie, ca să distribui și eu pe unde pot. Te pup! Spor la toate!
Draga mea, ai dreptate, dar în ceea ce privește inspectoratul din Mureș (pe care îl cunosc, din păcate!) lucrurile sunt grave nu de ieri alaltăieri, ci dinainte de ’90, când am avut „onoarea” să am de-a face cu ei. Atunci era o mafie deja înrădăcinată. Povestea este lungă și urâtă, dar nu spun că nu voi scrie, însă acum-acum nu am timp. Sunt prinsă în câteva proiecte și îmi răpesc mult timp.
Precizez că eu, personal, nu am avut de suferit mult de pe urma nelegiuirilor (am știut să dau cu pumnul în masă!), dar m-am aliat cu toți colegii care aveau probleme și pe care inspectorii (posibil să nu fi fost chiar toți!) nu le rezolvau corect, adică legal.