Joi 19 Februarie 1987

Azi dăm lucrare de control la Fizică și nu știu nimic! Nu pot să învăț. Băi, nu-mi place! Și ce nu-mi place… Stau ca o cretină cu formulele în față, le învăț, simt că le știu și când trebuie să le aplic… NIMIC! Hă, despre probleme nici nu mai zic! Nu-mi mai bat capul. Dar, trăiască Someșan! Fără ea, o iau în freză.

A fost frig azi la școală, am stat cu geaca pe mine. Cam amorțită. N-am dat lucrare la Fizică, cred că a uitat. Mi-am vândut ceasul. I l-am dat lui Lili. Am 200 de lei, am strâns și vreau să fac 400 până întrăm în practică, pentru că vreau să-mi cumpăr un sacou și ce-oi mai găsi pe acolo. N-am nici de unele, n-am țoale.

Tot azi am lucrat la mate singură. Geometrie in spațiu. Rezultatele sunt bune, dar tot mi-e teamă la examen. Seara, a fost spectacol pe bulgari: Modern Talking cu Geronimo s Cadillac. Ce m-am bucurat! Apoi au cântat CC Catch, Sandra, Tina Turner, Ramazzotti și Kim Wilde. M-am emoționat profund!

Ce mișto e la bulgari! Parcă n-ar fi așa cretini ca noi, la ei e Occident, libertate, Todor Jivkov e un tip înțelegător. Dacă mă uit la noi la Tv mă apucă damblaua. O văd pe Ceaușeasca cu palmele sub burtă, isi ascunde „pasărea” și pe bărbat-su cum dă din mâini ca un tâmpit. Cică el trasează indicații! Al dracu, el știe tot, el cunoaște și medicină și politică, și cinematografie, și balet. Se pricepe și la armată! E strateg. Ce căcat de strategii face? Noi înghețăm de frig în case, stăm cu lumânări și mâncăm numai mizerii, la tv avem programe pentru handicapați. Afară de Teatru TV sau de Teleenciclopedie.

Sâmbata 21 februarie 1987

Azi am o zi grea, mă ascultă la chimie și am un trei la extemporal. Dar mă descurc eu. Nu sunt un robot mediocru de pe Terra, chiar dacă la unele materii am note proaste. Nu îi acuz nici pe profi. Realitatea e că mi se fâlfâie de materiile astea. De unele materii! Și sunt o extraterestră. Ex ossibus ultor!

Tata e așa de beat acum, că am impresia că vede trei fete, nu una! Mama s-a certat cu el pentru că i-a mușcat mărul, ultimul rămas, a stins lumina când ea cosea ceva și i-a luat ceasul din cameră. Hahaha! Atâta i-a trebuit lui tata. Toată seara numai așa a zis: Măr, lumină, ceas! Măr, lumină, ceas!

Am răs de el cu frate-miu și i-am pus la nas ciorapii pe care-i purtase azi. Dar ne-a văzut mama și ne-a certat. „Nu vă e rușine?! Măgarilor!” Dar tata dormeaaaaa dus! Ca un adevărat erou electrician! 🙂 Nu s-a trezit.

P.S. Tot azi m-a sunat Monica și mi-a pus „Angie s heart” la telefon, apoi a închis. Am plâns… N-am iubit nicio prietenă așa ca pe ea! Le iubesc pe toate, pe proasta de Șerban, tâmpita naibii ce e, că numai în buclucuri mă bagă, pe Vișineasca, pe Macarie, pe Zlota. Dar nu ca pe ea!

Duminică 22 februarie 1987

Azi a fost o adevărată zi de primăvară. Aud pescărușii… Nu m-am abținut și m-am dus cu Lala în Herăstrău, unde seara, am văzut încă un OZN pe cer. Era ora 7.30. Direcția Sud-Vest. Când am ajuns acasă, și i-am zis lui tata, care evident că era cuc și altă pasăre, mi-a destrămat visul: „Ăla nu e OZN! E un satelit geostaționar!” Și s-a culcat la loc, pac!

Futu-ți satelitul mă-tii!

Luni 23 februarie 1987

Din nou at school. Uf! Am dat lucrare la biologie. Uăleu! Ce mă fac?

În genere, a fost mișto azi, era un cer clar și albastru are mă făcea fericită. Cristi Dumitrescu e la Galați la mă-sa marea. Să vină în București, când l-oi chema eu! Așa!

La „conta” am chiulit cu Țermănuța-Puța, dar nu ne-a pus absențe profa pentru că i-am zis că am fost să plătim amenda ITB. Ne-au prins controlorii fără belet în 368.

Săptâmâna viitoare sunt elev de serviciu pe școală. Scap de o zi! A, ce bineee! Nu știu cu cine pic, mi-ar plăcea să fiu cu Zlota, dar aia e la Z eu la F. Nu merge! Cred că o să cad cu Dumitran. Sau cu Antoanela Dorobanțu. E bine, că-s fete de gașcă.

Azi m-a trimis mama la pâine. Am stat trei ore, așa de multă lume era. Am cumpărat două, erau reci și vechi. Evident că ne-am bătut cu ele pe stradă, eu și cu nebuna de M. Zbang-bum! Mi-a tras una cu ea după ceafă de-am văzut stele verzi. Ne vede o babă și țipă la noi: „Fă proastelor! Pâinea e sfântă, nu vă bateți joc de ea!” Dar M îi răspunde: „E prea tare, bre, mamaie, o frăgezim!”

Baba ne-a scuipat! 🙂 „Ptiu, hir-ați ali dracu dă demente!”

Alaltăieri am stat la coadă la vată. La farmacie. Dragă jurnalule, îți vine să crez? Coada era așa de lungă, întinsă și groasă, că ajungea la Lujerului ăla de 17 etaje, la… pasajul care trece pe sub blocuri. Ce vremuri împuțite trăim! Ce-ar vrea „ADI” să ne punem la „păsări” când ne vine ciclul? Foi de porumb, așa cum făcea ea, țăranca dracului! Urâtă cu draci! Ptiu!

Nici n-am scris bine de ciclu și… parcă m- auzit, al naibii! Azi-noapte mi-a venit. La fix, nicio zi întârzire. Mi-a fost îngrozitor de rău, simțeam cum cineva rupe din uterul meu. Am vomitat până dimineața. Mi-a făcut mama injecția cu Scobutil compus și papaverină, bine că am avut în casă. Iar a greșit și mi-a înfipt acul cu milă și aiurea, mă doare buca, dar îndur. Decât să ajung cu salvarea iar la Giulești, aoleu!!!

Ultima oară s-au purtat așa de urât cu mine și cu mama. De parcă eram niște criminale, iar eu o curvă. Am strigat la doctorița aia: „Am 17 ani, sunt VIRGINĂĂĂĂĂĂ! E un simplu ciclu menstrual, așa pățesc mereu!”

Mai avea puțin și mă pocnea peste față. M-a făcut „obraznică, bagaboantă și mincinoasă cu himen elastic”. Mai e și analfabetă! Vorbește ca golanii din cartier, auzi, „bagaboantă! Se spune VAGABOANDĂ, doctorițo!

Când m-a controlat se chiombea ca o nenorocită, nu îi venea să creadă că sunt domnișoară, parcă îi era ciudă. Apoi, mi-a băgat un deșt în cur, de am crezut că mor de durere! Am borât peste ea cu jet mare și a început să mă înjure că am murdărit-o.

„Lasă că vă știu io pă voi, astea virginele. A venit una, cică e domnișoară, dar se destrăbăla cu toți hăndrălăii, era gravidă în trei luni! Nu mai zbiera ca isterica, trebuie să-ți fac tușeu rectal să vă ce dracu ai!”

Asistenta era mai de treabă, o vedeam că îi e milă de mine, chiar m-a mângâiat pe frunte. Eram udă de efort, de durere…

Mama plângea pe hol.

M-a internat, n-a găsit niciun copil în mine, cretina naibii! Numai bebeluși văd ăștia! I-a tâmpit partidul de tot, în frunte cu primul cizmar al țării, amin! Huo!

Pentru doctorița cu un țucal în loc de suflet: Să-ți dea Dumnezeu o fată care să sufere ca mine și să nu ai ce să-i faci! Să te uiți la ea, cum își borăște inima, împreună cu ovarele și uterul, și să nu știi cum s-o ajuți! Vaca dracului!

Aprilie 1987

Ultima ispravă de la școală, de fapt mai multe… Prima: M-am cocoțat pe bancă și cu un creion lung am reușit să scriu LUKE pe zidul care e mai aproape. M-am chinuit, dar a meritat. Am scris pe toși pereții din liceu, la WC, pe stâlpii de iluminat de pe Bd. Dacia și la coloane. 🙂

A doua prostie a fost că am pus apă într-o pungă de plastic (Zlota mi-a dat ideea!) și am aruncat-o de la noi de la etaj în capul ălora ca fumau afară în curtea școlii. Erau și de la seral, erau și dintr-a doișpea. Fete și băieți. Fleașcă i-am făcut! Mă enervase Farini, mi-a pus piedică pe scări de dimineață, și era să-mi rup gâtul. Așa că, am umplut punga de la chiuvetă, apă rece-rece, și booooom! am arucat-o pe ei. Am auzit așa: Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, futu-ți morții mă-tii, dă pitică, te omoooor! Evident că am fugit și m-am ascuns la budă.

M-au căutat în clasă, cică erau uzi fleașcă, dar nu m-a pârât nimeni. Am colegi drăguți. Îmi venea să-i iau în brațe pe toți, pentru că știau că eu am făcut tâmpenia, dar m-au acoperit. Vă iubesc, bă, nebunilor! 🙂

…..

Luni, 27 aprilie 1987

Azi am învățat singură, aproape pe de rost, „Formarea omului nou, obiectiv principal al politicii PCR” la CSP. Ca să rețin imbecilitatea asta, fac tot felul de legături între cuvinte, între idei, caut sinonime, îmi ies ochii din cap. Seara, am făcut și logaritmi. Dacă mi-ar da așa ceva la examen, aș lua. Sigur aș lua!! Nu sunt proastă! Nuuuu!

Dar, simt, simt, că or să ne dea ceva foarte greu. La mate mă refer! Și n-am să știu!

Marți 19 mai 1987

Azi dăm lucrare la: geogra, drept, fizică. La georgrafie mai știu câte ceva, la drept, trăiască Someșan, iar la fizică, idem!

A fost o zi grea, dar a trecut repede, pentru că, afară de lucrările de control pe care l-am amețit, ca de obicei, am jucat volei și elasticul, cu fetele.

Tot azi, m-am lovit foarte tare la cap când am fost la WC. M-am ridcat brusc și am nimerit cu creștetul într-o chestie din fier care este pusă pe interiorul ușii. Habar nu am în ce scop, că nu poți să atârni o haină de ea. Mamă, ce m-a durut!!

Am ieșit urlând. Când am pus degetul, curgea sânge și… am rămas cu o șuviță de păr în mână. Era chelie acolo! Dacă rămân așa? Până acasă, mi s-a umflat ca la balamuc. Ditamai cucuiul. Bine-nțeles că Șerban râdea ca proasta și făcea mișto. „Fodorina, ai capu prea mare, de-aia!” Hă!

Seara, am reușit să învăț două lecții la CSP. Sunt tare!

DFM 20 august 2026