Mesajele de amenințare publicate pe rețelele sociale sau transmise în conversații private nu trebuie tratate automat ca simple conflicte de pe internet. În anumite condiții, astfel de fapte pot intra sub incidența legii penale, iar persoana care se consideră amenințată poate sesiza autoritățile.

Pentru a stabili dacă o anumită postare sau comunicare reprezintă o faptă penală este însă necesară analizarea concretă a contextului, a persoanei vizate, a conținutului și a efectului mesajului. Nu este suficientă, în sine, etichetarea unei persoane sau a unui grup drept „agresiv” ori „violent”.

Ce spune Codul penal despre amenințare?

În România, amenințările care provoacă victimei o stare de temere pot intra sub incidența legii penale. Articolul 206 din Codul penal reglementează infracțiunea de amenințare și stabilește sancțiunile aplicabile.

Legea prevede, pentru această infracțiune, închisoare de la 3 luni la un an sau amendă, în condițiile stabilite de Codul penal. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Cum poate fi sesizată Poliția?

Poliția Română are pe site o secțiune dedicată petițiilor online. Formularul oficial solicită, între altele, numele și prenumele, adresa de e-mail, adresa și telefonul, precum și descrierea situației sesizate.

Formularul oficial al Poliției Române pentru petiții online:

Petiții online – Poliția Română

În funcție de situație, sesizarea poate fi adresată și unității teritoriale de poliție competente.

Ce ar trebui să conțină o sesizare?

Pentru ca autoritățile să poată înțelege cât mai clar situația, persoana care reclamă o amenințare ar trebui să prezinte concret:

  • datele sale de identificare și datele de contact;
  • data și ora aproximativă la care a fost publicat sau transmis mesajul;
  • platforma pe care a apărut mesajul;
  • numele utilizatorului sau al contului de pe care a fost transmis;
  • conținutul exact al mesajului, fără modificări;
  • explicația privind motivul pentru care mesajul a fost perceput ca o amenințare și ce împrejurări au existat;
  • linkul către postare, profil sau conversație, dacă acesta este disponibil;
  • capturi de ecran care să păstreze atât mesajul, cât și informațiile relevante despre cont și momentul publicării;
  • orice alte elemente care pot ajuta la verificarea situației.

Este recomandabil ca persoana să păstreze materialul original și să nu șteargă conversațiile înainte de a le putea prezenta autorităților.

Important: nu orice mesaj agresiv este automat „amenințare”

Din punct de vedere jurnalistic și juridic, este importantă diferența dintre o exprimare jignitoare, o opinie politică, un mesaj agresiv și o amenințare în sensul legii.

Codul penal cere ca amenințarea să fie de natură să producă victimei o stare de temere. Stabilirea încadrării juridice aparține organelor judiciare, nu celui care publică mesajul și nici persoanei care îl distribuie în presă.

Prin urmare, într-un caz concret, este mai corect să se scrie că „mesajul a fost reclamat autorităților ca posibilă amenințare” decât să se afirme dinainte că autorul a comis infracțiunea.

Atenție la probe!

În cazul unei postări online, o simplă captură de ecran poate fi utilă, dar este important ca aceasta să păstreze cât mai multe elemente de identificare: contul, data, ora, mesajul și, dacă există, adresa paginii.

De asemenea, dacă mesajul este modificat sau șters ulterior, păstrarea capturilor și a linkului inițial poate deveni relevantă pentru verificarea situației.

Când este nevoie de intervenție imediată?

Dacă o persoană consideră că există un pericol imediat pentru viața sau integritatea sa, situația nu trebuie tratată doar printr-o petiție online. Pentru situații de urgență, Poliția Română indică apelarea numărului 112.

În celelalte cazuri, persoana poate folosi canalele oficiale de sesizare și poate prezenta autorităților toate elementele pe care le deține.

Mesajele publicate pe internet pot avea consecințe juridice atunci când depășesc limitele unei simple exprimări și întrunesc condițiile prevăzute de lege. Într-un caz concret, autoritățile sunt cele care trebuie să stabilească dacă există elementele unei infracțiuni și ce măsuri se impun.

DFM 2 octombrie 2026