Vineri seară, pe o stradă din Sectorul 3 al Bucureștiului, o femeie a fost înjunghiată din senin. Un bărbat cu un trecut încărcat de violență – condamnat pentru tentativă de viol, agresiune sexuală și tâlhărie – a atacat-o fără motiv, în plină zonă publică. Victima, o femeie de aproximativ 48 de ani, a ajuns la spital cu o rană în zona omoplatului.
Și totuși, cel mai tulburător detaliu nu este doar cruzimea atacatorului. Este nepăsarea celor care au asistat la scenă. Martorii nu au intervenit. Nimeni nu a sărit să o apere, nimeni nu a pus mâna pe telefon înainte de a se asigura că… a filmat momentul. O viață atârna de un fir de ață, iar în jur, lumea privea, pasivă, ca la o scenă dintr-un serial prost.
Nu vorbim despre curajul de a te arunca în fața unui cuțit, ci despre reflexul elementar de om: să faci ceva. Să strigi, să încerci să distragi atenția, să suni la 112 imediat. Dar în România anului 2025, oamenii par mai preocupați să nu se „bage” decât să își păstreze umanitatea.
Poate că nu putem opri toți infractorii recidiviști care umblă liberi pe străzi. Dar sigur putem opri prăbușirea noastră morală. Altfel, data viitoare, victima ar putea fi mama, sora sau prietena celui care astăzi a ales să întoarcă privirea.
În 1990 am fost lovită și insultată de doi bădărani, foști pușcăriași, ca și atacatorul femeii de mai sus. Nu împlinisem 20 de ani, eram o copilă. Incidentul s-a petrecut în Drumul Taberei, ziua în amiaza mare, și nimeni, dar NIMENI de pe stradă nu a intervenit.
Mă puteau ucide, dacă nu m-aș fi luptat parte-n parte cu ei, ca o leoaică, și dacă nu m-ar fi luat, efectiv pe sus, un țigan de treabă (da!! așa de numesc: ȚIGANI!!! și nu e nimic peiorativ în asta), un înger care m-a urcat in autobuzul 105 și m-a salvat din ghearele acelor degenerați. Acelui om îi datorez viața!
Știți ce s-a schimbat de atunci? Nimic! Doar că avem telefoane mobile de ultimă generație. Atât! Filmăm toate mizeriile cu ele, și în loc să ajutăm un om rănit, ne uităm pe TikTok sau pe Facebook. Atitudinea e sub zero.
Și ca s-o zic sincer, pe românește: e de căcat!
DFM 9 august 2025
Din păcate așa este! Unii chiar nu văd dincolo de vârful nasului, alții se prefac că n-au observat nimic. Din nepăsare sau din frică. Dacă am ști că există legi sănătoase în țara asta, poate că s-ar mai găsi și alții ca Țiganul din exemplul de mai sus. Dar dacă te gândești că sărind în ajuitorul cuiva poți deveni învinuit, bătut sau chiar victimă…te mai lasă elanul. E trist că pe zi ce trece devenim tot mai nepăsători. Ne lăsăm spălați pe creier cu știrile negative…A mai fost ucisă o femeie, încă una și încă una…peste 30 de femei numai în acest an. Cât de mare viteaz trebuie să fii ca să iei viața unei ființe și apoi să plângi, că-ți pare rău, eventual. Ca să nu lungesc vorba: autoapărare, mintea limpede și fiecare pentru propria piele. Eroii sunt pe câmpul de luptă! Nu vă lăsați păcălite!
🖤
🖤