Știați că Nicolae Ceaușescu e trending pe TikTok? Cu muzică dramatică, imagini alb-negru și texte cu „înainte era ordine și respect”? Ce-i drept, n-a apucat să-și facă un cont personal, (slavă cerului!) dar are fani dedicați, algoritmi binevoitori și, mai ales, o nostalgie care prinde tot mai adânc rădăcini într-o societate ruptă de istorie și prinsă într-o rețea de fake-uri.

Nu e glumă! Aș vrea eu! Un sondaj proaspăt, realizat de INSCOP în parteneriat cu IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului), arată că două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun pentru țară. Doar 24% îl consideră un lider rău. Niciun algoritm de inteligență artificială n-ar fi putut genera o ficțiune mai amară. 🙁

Și poate că nu ar fi chiar atât de îngrijorător dacă nostalgicii ar fi cei care l-au prins pe Ceaușescu. Dar nu. Vorbim de tineri născuți după 1990, ba chiar după 2000. Copii crescuți în libertate, dar care habar n-au ce înseamnă libertatea. Tineri care confundă ordinea cu dictatura și stabilitatea cu frica. Au convingerea că cizmarul (de fapt, calfă, că n-a fost în stare să devină un meseriș adevărat!) din Scornicești și „savanta” de nevastă-sa care îi numea „viermi” pe românii anilor 80, au fost niște figuri istorice extraodinare, carismatice, care au ridicat România pe cele mai înalte culmi ale… Ale ce, domnilor? Hai să fim realiști!

Sondajul mai arată, fără echivoc, că nu e vorba doar de „regretul după tinerețea pierdută” sau de nemulțumirea față de prezent. Nu. Aici avem de-a face cu rezultatul unui război informațional dus cu arme fine: clipuri virale, comentarii insinuante și mituri reîncălzite servite la temperatura emoției populare.

De peste un deceniu, propaganda hibridă a lucrat temeinic: a scos comunismul din muzee, l-a machiat, l-a pieptănat, l-a parfumat și l-a pus pe ecrane.

Știți imaginile idilice cu țăranii (majoritatea false, realizate cu AI sau luate de pe net din alte țări, dar prezentate ca fiind din Teleorman?) care munceau cu spor, elevii care ajutau la culesul roșiilor (poze din fosta URSS) sau bunicuți drăguți care fac mămăligă, mvai, ce frumos și ce bine era! Unii au crezut toate aceste minciuni! Unii cred și acum!

Statul? A privit pasiv . Societatea civilă? Obosită. Sistemul de educație? Din păcate, a fost mai eficient în uitare decât în amintire.

Rezultatul?
O țară în care Ceaușescu devine simpatic și „vremurile alea” par bune pentru că erau „liniște, respect și locuri de muncă”. O țară în care democrația pare confuză, iar libertatea – un moft pe care nu-l mai înțelegem.

Și totuși, nu putem da vina doar pe TikTok. Nu-i o platformă care să poarte singură vina. Problema reală e vidul de încredere, lipsa de educație istorică, sărăcia, corupția și lipsa unor repere clare. Când toate astea se combină cu un prezent care nu oferă alternative convingătoare, mitul Ceaușescu devine, brusc, „o soluție”.

Poate ar fi cazul să ne întrebăm, sincer și trist:
Am alocat miliarde pentru avioane F-35, dar am investit vreun leu pentru a ne apăra de manipulare?
Am dotat armata, dar ne-am ocupat de alfabetizarea digitală și educația istorică a copiilor noștri?
Am construit vreo politică publică care să explice ce a fost comunismul, fără patetism și fără minciuni?

Deocamdată, se pare că nu.

Așa că, în lipsa acestor lucruri, memoria noastră colectivă e scrisă de algoritmi și nostalgii confuze. Iar Ceaușescu, cu vocea lui tremurată și cuvântările agramate, are mai multe vizualizări decât orice discurs despre libertate.

Trist. Ironia sorții într-un stat democratic care nu-și mai apără democrația.

Rămâne doar o întrebare: dacă memoria istorică e virală, dar greșită, oare viitorul încotro merge? Sau mai contează?

DFM 22 iulie 2025

Dacă ți-a plăcut ce ai citit, susține-mă, aici: RO28 RNCB 0318 0781 8893 0001

BIC RNCBROBU- Mateescu Daniela Cristina

Doar dacă vrei!

Mulțumesc