Un nou sondaj realizat de INSCOP Research, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), relevă un fapt care ar trebui să ne dea fiori: 66% dintre români consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România. Doar 24% dintre respondenți mai recunosc că regimul acestuia a fost unul represiv, distructiv și inuman.

Este, fără exagerare, un rezultat șocant. Nu doar pentru că realitatea istorică e complet diferită, ci pentru că această percepție denotă o ruptură gravă între adevăr și ceea ce oamenii aleg să creadă.

Ceaușescu, „reabilitat” pe TikTok

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, avertizează că imaginea fostului dictator este astăzi cosmetizată și distribuită masiv în mediul online, unde Ceaușescu apare în videoclipuri montate profesionist, cu muzică nostalgică și mesaje populiste. Acestea circulă intens pe TikTok și Facebook, ajungând la tineri care nu au trăit comunismul, dar și la adulți frustrați de prezent.

Această reabilitare forțată și manipulatorie a imaginii lui Ceaușescu este un simptom grav al unui război informațional care afectează direct capacitatea de judecată a societății românești. Într-o țară unde educația istorică este minimală, iar accesul la surse credibile este limitat, astfel de iluzii prind rapid rădăcini.

Realitatea: după 1977, România a trăit în întuneric și frig

E important să spunem răspicat: în perioada Ceaușescu, mai ales după 1977, s-a trăit prost. Cozi interminabile la alimente de bază, raționalizarea pâinii, frigul din case, lipsa apei calde, cenzura, frica și delațiunea – toate acestea definesc viața de zi cu zi în „Epoca de Aur”. Nu exista libertate, iar un cuvânt greșit putea însemna anchetă, pușcărie sau dispariție.

Ceaușescu nu a fost un lider bun. A fost un dictator izolat, care a ruinat o economie și a condamnat generații întregi la lipsuri și umilință. A lăsat România îndatorată, industrializată fără sens și înapoiată tehnologic. A transformat Securitatea într-un mecanism de teroare și control social.

De ce ne întoarcem cu fața spre trecut?

Explicația stă într-o combinație periculoasă de frustrare socială, lipsă de educație istorică și manipulare online. Când prezentul e nesatisfăcător, nostalgia devine refugiu. Iar algoritmii rețelelor sociale știu cum să servească exact acele imagini care confirmă iluziile colective.

Dar tocmai de aceea, astfel de sondaje trebuie să fie un semnal de alarmă. Nu doar pentru politicieni sau profesori, ci pentru toți cei care vor o societate lucidă, informată și liberă.

Nu e vorba doar de trecut. Este vorba despre cum ne pregătim viitorul. Iar un popor care nu își cunoaște istoria riscă să o repete – cu aceiași eroi falși, în aceleași cercuri de suferință.

Mă aștept să-l reabiliteze și pe Hitler acum! Sau pe Stalin. De fapt, dacă s-ar face un sondaj, am fi șocați de rezultate.

DFM 21 iulie 2025