45,7 % dintre români încă nu știu ce a fost pe 13-15 iunie 1990. Nivelul scăzut de informare este mai frecvent în rândul tinerilor între 18-29 de ani (76%) și al votanților AUR (60%)

Aproape jumătate dintre români nu știu ce s-a întâmplat între 13 și 15 iunie 1990, în ceea ce istoria postcomunistă numește cu durere „Mineriada”. Așa arată cel mai recent barometru INSCOP. Nu e doar o statistică rece – e o radiografie dureroasă a unei națiuni care uită repede, care nu învață, care nu își mai transmite memoria.

45,7% dintre români nu știu. Nu că nu cred, nu că nu își amintesc vag. Ci pur și simplu nu știu. Adică habar n-au că în inima Bucureștiului, în numele „ordinii”, au fost aduse minerii cu bâtele să lovească studenți, intelectuali, oameni care cereau democrație. Nu știu că în acele zile, democrația românească, abia născută, a fost călcată în picioare – la propriu.

În același timp, 54,1% afirmă că sunt familiarizați cu acest episod din istoria recentă a României. Doar 0,2% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.

Gradul de cunoaștere a acestor evenimente variază semnificativ în funcție de vârstă, nivel de educație, mediu de rezidență și opțiuni politice. Cei mai informați sunt, conform sondajului, votanții PNL (71%), PSD (63%) și USR (62%), bărbații (64%), persoanele cu vârsta între 45-59 de ani (67%) și peste 60 de ani (72%), cei cu studii superioare (72%) și locuitorii din orașele mari (peste 60%).

Pe de altă parte, nivelul scăzut de informare este mai frecvent în rândul tinerilor între 18-29 de ani (76%) și 30-44 de ani (62%), votanților AUR (60%), persoanelor cu educație primară (60%) și locuitorilor din mediul rural (52%).

Atitudinea față de protestele de stradă

În ceea ce privește disponibilitatea de a participa la proteste în cazul unor posibile încălcări ale drepturilor și libertăților, 55,8% dintre respondenți au răspuns afirmativ, considerând că protestele sunt o modalitate eficientă de apărare a drepturilor. 26,8% nu sunt de acord cu această abordare, iar 16,5% nu și-au format o opinie. Doar 0,9% nu au răspuns la întrebare.

Disponibilitatea de a protesta este mai ridicată în rândul votanților AUR (68%), al tinerilor sub 30 de ani (63%) și al persoanelor cu educație primară (65%). De cealaltă parte, opoziția față de proteste este mai frecventă în rândul votanților PSD (52%), al persoanelor peste 60 de ani (42%), al celor cu educație medie (32%) și al locuitorilor din orașele mici (32%).

Directorul executiv al INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că rezultatele sondajului indică un nivel scăzut de familiaritate cu un eveniment esențial din istoria postcomunistă, în special în rândul generației tinere. Totodată, acesta atrage atenția asupra nevoii de consolidare a educației privind istoria recentă ca instrument de promovare a culturii democratice.

Datele au fost colectate în perioada 26-30 mai 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,9%, la un nivel de încredere de 95%.

DFM 13 iunie 2025

Sursa subiect: DIGI 24