E din nou sezonul propagandei ceaușiste pe rețelele sociale. (Sper ca autoritățile să stopeze asta! Că doar e lege, nu?!)

Ca o gripă ideologică recurentă, nostalgia după regimul comunist prinde aripi iarăși. Iar tristețea nu vine doar din faptul că asemenea mesaje continuă să apară, ci din faptul că sunt distribuite și aplaudate cu naivitate de mii de oameni care par să-și fi uitat propria istorie – sau aleg, deliberat, să o ignore.

Azi am văzut pe facebook o fotografie, cel mai probabil din anii ’30-’40, după stilul vestimentar și frizurile subiecților, distribuită masiv de un grup și de zeci de persoane: o familie stând la o masă în curte, sub o boltă de viță de vie, cu câteva găini pe lângă ei. Imaginea era însoțită de un text siropos și complet rupt de realitate: „Ce bine era când stăteam cu toții la masă, în familie, aveam de lucru, munceam și eram fericiți. Acum… ni s-au luat toate.” Asta – cu o fotografie care nici măcar nu e din perioada comunistă!

Și de aici a urmat avalanșa de comentarii: o revărsare de elogii pentru Ceaușescu, de blamări aduse „vânzătorilor de țară”, de regrete pentru vremurile când „toți aveam ceva de lucru” și când „trăiam mai bine” și „primeam case moca”.

Ba chiar unii dădeau vina pe cei care l-au votat pe Nicușor Dan pentru toate relele din prezent, uitând că același electorat a ținut PSD la putere – direct sau indirect – timp de 35 de ani.

Ipocrizia e amețitoare.

Cum e posibil ca aceiași oameni care au susținut partidul moștenitor al vechii nomenclaturi să strige acum că vor „țara anapoi”? Ce țară vreți mai exact? Cea în care stăteai la coadă pentru un kilogram de portocale de Anul Nou? Cea în care libertatea era o glumă sinistră, iar o vorbă spusă greșit te trimitea în beciurile Securității? Cea în care „aveai de muncă” doar dacă acceptai să fii pion într-un sistem opresiv și disfuncțional?

Această mitologie comunistă, construită pe o combinație toxică de amnezie colectivă, manipulare și neștiință, nu este doar ridicolă – este periculoasă! Pentru că falsifică trecutul, pervertește prezentul și compromite viitorul.

Propaganda nostalgic-ceaușistă nu mai este doar un fenomen marginal. Este o formă de dezinformare organizată, care profită de frustrarea socială, de lipsa de educație civică și de sărăcia reală a unor categorii largi de cetățeni.

Desigur, tranziția post-decembristă a fost grea, corupția a fost endemică, iar inegalitățile sociale s-au adâncit. Dar soluția nu este întoarcerea la dictatură. Libertatea, oricât de imperfectă, nu se compară cu cenzura. Piața liberă, cu toate excesele ei, nu se compară cu penuria sistematizată. Democrația, chiar și una slabă, nu se compară cu tirania!

Așadar, celor care continuă să idealizeze comunismul le spun atât: dacă era atât de bine atunci, poate ar trebui să vă întrebați de ce milioane de români au fugit din acea țară și nu s-au mai uitat înapoi!

Nu e vorba de opinii diferite. E vorba de adevăr versus minciună. Și, mai ales, e vorba de memoria unei generații care a suferit – dar care pare, în mod tragic, să fi fost uitată.

DFM 30 mai 2025