Autor Andrei Radu: „În ultimele zile acul indicator al „prostimetrului” a sărit neașteptat de sus, indicând un nivel îngrijorător de coborât al rezilienței naționale în fața manipulărilor și propagandei dușmănoase, menite să destabilizeze societatea, și așa polarizată și dezamăgită de o clasă conducătoare lipsită de coerență, cu incapacități funcționale perpetuate de politizarea excesivă a structurilor de comandă, control și execuție.

Să mai amintim și că un …„ilustru personaj” a declarat că școala românească a scos numai tâmpiți. Dacă observăm că absolvenții, în proporție de 40% și peste, se încadrează în categoria „analfabeți funcționali”, nu se poate să nu cădem pe gânduri. Practic s-ar putea spune că școala scoate pe bandă rulantă o proporție inadmisibilă de „rebuturi sociale”, inculte și incapabile să judece corect o realitate complicată și care mai este și gata să cadă pradă manipulărilor, fie ele și grosolane, ba, mai rău, se și fanatizează ușor. Acestor indivizi li se explică zadarnic faptul că au fost înșelați, chiar și în fața dovezilor peremptorii refuză să accepte să-ți schimbe părerea odată fixată într-un psihic unde se pare că nu mai intră nimic.

Dar conform legilor democrației, acești indivizi au drepturi la fel ca și ceilalți, dreptul la opinie, drept de vot, cu care, manevrați de interese ostile statului de drept, pot destabiliza țara, dând peste cap toate cuceririle de tip democratic obținute atât de greu în ultimele trei decenii.

Acum peste un secol, unul dintre cei mai mari criminali din istorie, pe nume Vladimir Ilici Lenin, a scris o cărțulie cu titlul „Ce-i de făcut?” Păi ce a făcut, s-a văzut în anul 1917 și mai ales după, cu instaurarea crâncenei și sângeroasei dictaturi comuniste pe jumătate de glob pământesc.

Urgia de la Răsărit pândește mereu, gata să-și înfigă din nou ghearele în teritoriile pe care le-a cotropit odinioară și care acum sunt libere. Noi de abia am ieșit din ghearele acestei dictaturi și ne întrebăm la rândul nostru : ce-i de făcut? Problemele sunt multe și complicate și ele se pot rezolva prin dialog, judecată dreaptă, unire întru scopul comun al nației, dincolo de extremismele primitive și nocive care gâlgâie într-un segment dezinformat al populației, printr-o cominicare mai deschisă, mai largă și mai insistentă, cu dovezile pe masă, altfel vom continua să cântăm zadarnic „deșteaptă-te române”!

A.R, 09.12.24.