Frida Kahlo. Tânără și neîmblânzită. Unică. Seducătoare. Androgină. Tehuană. Iubită. Soție. Martiră. Comunistă. Obsedată de moarte. Niciodată mamă…

Va forma un cuplu celebru cu Diego Rivera, marele artist muralist, într-un Mexic clocotitor, în plină schimbare politică și culturală. Ei doi devin o legendă atașată de culturile indiene, uniți până la final în lupta comunistă, în care chiar credeau. Prietenă cu Troțki, admirată de suprarealiști, fotografiată de cei mai mari fotografi ai vremii, Frida Kahlo a pictat îndeosebi autoportrete, (Cele două Fride, Coloana frântă).

„Sunt un admirator entuziast al operei sale. Frida e acidă și tandră, dură ca oțelul și delicată și fină ca o aripă de fluture, plăcută ca un surâs, dar profundă și crudă ca amărăciunea vieții.” – Diego Rivera, 1938.

Accidentul. „M-am urcat în autobuz cu Alejandro. M-am așezat la margine, lângă coborâre, iar Alejandro s-a așezat lângă mine. Câteva clipe mai târziu, autobuzul s-a izbit de un tramvai de pe linia Xochimilco. Tramvaiul a zdrobit autobuzul la colțul străzii. A fost o izbitură ciudată. Nu a fost violentă, ci surdă, lentă, rănind pe toată lumea. Mai ales pe mine… Șocul ne-a proiectat în față, iar bara de la coborâre m-a străpuns, așa cum spada îl străpunge pe taur. Un om, văzând hemoragia puternică, m-a luat și m-a așezat pe o masă de biliard până la sosirea Crucii Roșii. Mi-am pierdut virginitatea, mijlocul mi s-a sfărâmat, nu mai puteam urina, dar cel mai tare mă durea coloana vertebrală.” –Frida Kahlo

„S-a produs atunci ceva surprinzător: Frida era complet goală. Hainele îi dispăruseră în izbitură. Un pasager din autobuz, fără îndoială pictor, se urcase cu un pachet de praf auriu. Pachetul se desfăcuse, iar praful se vărsase pe trupul însângerat al Fridei.” – Alejandro Gomez Arias

Raportul medical îngrozește: „Accident cu rănile următoare: fractura vertebrelor a trei și a patra lombară, triplă fractură de bazin, aproximativ 11 fracturi la gamba dreaptă, luxația umărului stâng, plagă la abdomen provocată de o tijă metalică care i-a străpuns partea stângă înainte de a ieși prin vagin, ducând la producerea de răni la buza vulvară stângă. Peritonită acută. Cistită. Sondă urinară timp de mai multe zile.”

Medicii de la spitalul Crucii Roșii din Mexico lipesc fără speranță bucățile, siguri că va muri pe masa de operație sau din pricina urmărilor operației. Dar Frida Kahlo are o capacitate de rezistență la durere ieșită din comun, alimentată de o forță vitală excepțională. Se trezește, îi e foame, vrea să-și vadă familia.

”În spitalul acesta, moartea dansează în jurul patului meu toată noaptea”, îi mărturisea Frida lui Alejandro.

…

Frida Kahlo s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul). A afirmat mereu că a venit pe lume în data de 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta, ea voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a Revoluției Mexicane, astfel încât viața ei să fi început odată cu nașterea Mexicului modern.

Opera sa este considerată emblematică pentru cultura națională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradițiile indigene. Cultura mexicană și tradițiile amerindiene se îmbină armonios în pictura Fridei Kahlo, de multe ori lucrările sale fiind considerate adesea artă naivă mai apropiată de folk art decât de curentul suprarealist propriu zis. Mulți au considerat însă că pictura sa se încadrează totuși în curentul suprarealist.

În 1938, Andre Breton, inițiator și teoretician al suprarealismului, spunea că pictura Fridei Kahlo este „o panglică în jurul unei bombe.”

Artista a avut o căsnicie tumultuoasă cu marele pictor mexican Diego Rivera. A suferit toată viața, având numeroase probleme de sănătate, multe cauzate de teribilul accident suferit în tinerețe. Recuperarea îndelungată, care nu s-a realizat niciodată complet, a izolat-o oarecum de restul lumii. Această durere este reflectată în pictura sa, explicând oarecum de ce majoritatea lucrărilor sale sunt autoportrete. Multe sunt un reflex al suferinței fizice cauzate de urmările accidentului. Frida a afirmat în repetate rânduri: „mă pictez pe mine, pentru că mult prea adesea sunt singură și pentru că sunt subiectul pe care îl cunosc cel mai bine”. (Wikipedia)

Pictura ei poartă în ea mesajul durerii. Frida a învățat devreme ce înseamnă suferința: poliomielită la șase ani, accidentul îngrozitor de la 18 ani, care ar fi dat peste cap orice om normal, ar fi frânt orice viață, dar nu pe a ei. (sursa: Frida Kahlo- autor Christina Burrus, Editura Univers)

DFM –

Foto, pictură, autor Frida Kahlo, preluare internet

Dacă ți-a plăcut ce ai citit pe blog, susține-mă, aici:

RO28 RNCB 0318 0781 8893 0001

BIC RNCBROBU- Mateescu Daniela Cristina

Doar dacă vrei!

Mulțumesc! 

Toate contribuțiile sunt voluntare și reprezintă donații personale fără obligație contractuală.

Nu există beneficii sau produse garantate.