Ca să ne pedepsim dușmanii, pentru că justiția e cam chioară și cam hemiplegică de fel, trebuie să cerem ajutor din altă parte. Tot căutând, am descoperit niște „rețete” din bătrâni.
Pentru sănătate și noroc putem să postim cele două zile ale săptămânii: miercurea și vinerea. Dar pentru pedepsirea dușmanilor, e musai să ne abținem de la mâncare sâmbăta și duminica. Duminica se postește pentru dușmani, fără a mânca nimic, dar e mare păcat. Tot pentru ei, postești și marțea și să plătești liturghie la biserică. Omul care face asta, să fie nevinovat, nu trebuie să poarte pic de vină, căci totul va cădea asupra lui!
Dacă ai un dușman de moarte, trebuie să postești în zilele de marți ce cad înaintea sărbătorilor mari. Cum faci asta? Nu trebuie să mănânci până la asfințitul soarelui nimic și nimeni din casa ta! Nici mâța, nici pasărea, nici vita și nici câinele! Cu toții rabdă.
Așa a făcut o muiere timp de un an, pentru că nu mai suporta bătăile primite de la bărbat. N-avea copii, iar omul ei o stâlcea-n pumni, chiar dacă era gospodină și, cu gândul la casă, robotea din zori până-n noapte. Ce a făcut? Plânsă și învinețită, biata de ea, aprindea seara, după asfințit opt lumânări: două în prag, două în fundul casei și câte două în celelalte două părți de casă. Tot timpul, cât ardeau lumânările, se ruga. După un an, bărbatul ei a murit. Nimeni n-a știut de ce. Numai ea…
„Afară de post, asupra dușmanilor, se cetește și psaltirea. Plătești pentru asta, o psaltire până la 12… Dar mai ales să-ți cetească psaltirea neagră, miercuri sau vineri noaptea, cu lumânarea înturnată în jos, să picure în apă și pân` la nouă zile îl culci, cum l-ai culca cu coasa.”
(Sursă: Cuciur-Mic, Maria Reus, Broscăuți – Elena Niculiță-Voronca, „Datinile și credințele Poporului român”, Editura Saeculum, București 1998)
Doamne apară si pazeste! Ce are asta comun cu crestinismul? Cu biserica?
Cine a zis că are? 🙂 Dar tu crezi că această carte a fost scrisă din burtă? Neee! Oamenii s-au documentat prin minunata noastră patrie. 🙂
Pai Liturghie platită, citit de Psaltire samd trebuie ca e ceva legatura nu?
Am asistat si eu la un botez dupa botez si m-am crucit! Am intrebat nasii si parinti daca ei chiar sunt crestini si s-au aratat f. mirati ca sunt surprins de „traditile din mos strămos” care erau cel putin pagâne daca nu chiar satanice!
De ce te miră? La noi încă se bat țăruși în pieptul „moroilor” sunt arse inimi, iar cenușa e băută ca pe ness. 🙂 E multă și deosebită prostie, ignoranță, nebunie la cele mai înalte, dar și joase paliere.
Chiar nu-s povesti?
Hahah! Din păcate, nu-s! Am cunoscut o fată din Marotinu de Sus care mi-a povestit că sătenii încă practică astfel de… „obiceiuri”. Acum, în anii noștri. S-a scris și în presă. Așa că… ce să ne mai dăm după deșt?
Acum cate scrie presa….
În Biserica Creștin Ortodoxă nu se face așa CEVA. Se mai găsește printre Psalmi câte o rugăciune și în „caz de nevoie” se dau canoane. La mai mult de atât doar Pustnicii au trecere. Pentru amănunte găsiți vă un duhovnic și probabil veți ajunge să priviți religia Ortodoxă nu doar cu ochii, dar mai ales cu sufletul. Cum mai zic unii… să faceți dovada înțelegerii milosteniei.
Să-mi găsesc eu un duhovnic? De ce? Ce-am făcut?
Duhovnicul este preotul care primește de la episcop, printr-o hirotesie, puterea și permisiunea de a săvârși Taina spovedaniei și de a îndruma pe credincioșii parohiei sale. El devine astfel părinte duhovnicesc sau părinte spiritual al credincioșilor, al turmei încredințate lui.
Așa este, „de unde nu e nici Dumnezeu nu cere”.
Domnule Cristescu, chiar nu vă înțeleg aluziile „subtile” pe care mi le faceți. Ce doriți de la mine? Este un text dintr-o carte publicată în România. Legal. NU EU L-AM SCRIS! Până la ora asta știu ce este acela un duhovnic. Zău, prea sunteți rigid, ca să nu zic… pătrat în gânduri și atitudine!
Dumnezeu e inteligent, are simțul umorului, n-a făcut toți oamenii otova, nu ne vrea tăvăliți în coate și cu ochi de bovină. Fără cuget! 😉 P.S. Unde scrie în textul de mai sus că aceste practici SE FAC în biserica ortodoxă????? Citiți pe litere, domnule Cristescu! Mai atent!
Și stați liniștit, nu vă cere Dumnezeu nimic dvs. N-are ce! 😉 Pa!
Aveți dreptate. (citez din Andrei Pleșu).
În România contemporana, se practica cele mai vechi, ciudate, paranormale si paradoxale (culte & oculte) ceremonii religioase, datini si obiceiuri, care nu se mai regasesc nicaieri în Europa si în lume, probabil, exceptând Africa si America Latina.
Un weekend magic, relaxant, în toate aspectele binecuvântat, draga Dana !
Daa. Așa este! La imaginație, scenarii și comploturi suntem primii. Codași la altele… Week-end frumos și ție!