Barometrul INSCOP arată limpede o realitate greu de ignorat: majoritatea românilor nu mai cred în piața liberă și în modernizare, ci se agață de tradiții.

Tinerii și persoanele cu educație superioară se orientează către progres și modernizare, în timp ce grupele mai vârstnice și mediul rural privilegiază tradiția.

6 din 10 spun că statul trebuie să intervină masiv în economie, iar aproape 60% cred că „păstrarea valorilor naționale” e mai importantă decât progresul.

La prima vedere, cifrele ar putea fi citite ca un reflex de securitate într-o lume instabilă. Însă adevărul e mai crud: o parte consistentă din societatea românească nu vrea progres, ci o întoarcere în trecut. La cal și căruță, la buda din curte, la „leacuri băbești” în loc de medicină, la refuzul vaccinării și al științei.

Această mentalitate nu a apărut spontan. Este întreținută și amplificată de ani de propagandă, cu AUR, Șoșoacă și „profetul” Călin Georgescu pe post de trompete ale regresului. Ei au speculat frustrarea, sărăcia și neîncrederea, oferind oamenilor un discurs simplu: „Înapoi la tradiții! Statul să ne dea! Occidentul e rău!”.

Rezultatul? O polarizare tot mai adâncă între tinerii educați, conectați la modernitate, și masele manipulate cu frici și nostalgii false.

România riscă să rămână captivă între două lumi: una a progresului, a tehnologiei și a deschiderii, și alta a unei lumi rurale idealizate, dar care în realitate înseamnă lipsă de apă curentă, lipsă de spitale și lipsă de viitor.

Cifrele acestui sondaj nu ar trebui tratate ca simple statistici. Ele sunt un semnal de alarmă: dacă nostalgia și propaganda extremiștilor continuă să câștige teren, România ar putea să rateze încă o dată modernizarea și să rămână la periferia Europei.

DFM 16 septembrie 2025

Sursa subiect, ziarul Semnal.