La 23 septembrie 2026, procurorii DIICOT Târgu Mureș au făcut trei percheziții domiciliare în București, Cluj-Napoca și Șaru Dornei, într-un dosar de pornografie infantilă. Potrivit informațiilor publice, ancheta vizează patru persoane, iar printre acestea s-ar afla și Cristian Pomohaci.

Potrivit actelor de urmărire penală prezentate de presă, în perioada martie 2025 – martie 2026, persoanele cercetate ar fi procurat, deținut, stocat și distribuit prin servicii de mesagerie și rețele sociale materiale pornografice în care apar minori cu vârste între 4 și 16 ani.

Aici este, de fapt, partea cea mai greu de ignorat a acestui caz. Nu e vorba despre simple zvonuri apărute pe internet, ci despre o anchetă penală în care procurorii DIICOT spun că au identificat activități legate de materiale pornografice cu minori și au dispus percheziții pentru strângerea de probe. (Sursă principală este articolul Adevărul despre perchezițiile DIICOT, iar pentru dosarul din iunie sursele AGERPRES și hotărârile instanțelor relatate acolo.) Plus ADEVĂRUL.

Dar există și o limită pe care trebuie să o respectăm: Cristian Pomohaci este cercetat, nu condamnat în acest dosar. DIICOT precizează că persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate garanțiile procesuale. 🙂

Câți copii au vorbit?

Aceasta este poate cea mai dureroasă întrebare. Câți dintre copiii care ar fi ajuns victime au vorbit? Câți au tăcut? Câți au putut spune cuiva ce li s-a întâmplat și câți au rămas singuri cu ceea ce au trăit?

În informațiile publice disponibile acum nu există o cifră verificabilă care să ne permită să spunem câți minori au vorbit și câți au ales tăcerea. Este mportant să fie așa, pentru protejarea lor.

Tăcerea unui copil nu poate fi tratată automat nici ca dovadă a unui abuz, nici ca dovadă că nimic nu s-a întâmplat. Dar nici nu trebuie să uităm că, atunci când sunt implicați minori, frica, rușinea sau presiunea pot face ca unele persoane să nu vorbească imediat.

Și trecutul?

Numele lui Cristian Pomohaci a mai fost asociat în trecut cu acuzații privind comportamentul sexual față de minori. În 2017, scandalul public a dus inclusiv la caterisirea sa, iar dosarul penal de atunci a fost ulterior clasat în contextul prescripției. Pomohaci a negat acuzațiile. 😉

În iunie 2026, el a fost arestat preventiv într-un alt dosar, în care este cercetat pentru viol asupra unui minor și agresiune sexuală. Judecătoria Târgu Mureș a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, iar Tribunalul Mureș a menținut ulterior măsura.

Acest lucru nu înseamnă că acuzațiile din dosarul respectiv sunt automat dovedite și nici că ele demonstrează acuzațiile din noul dosar de pornografie infantilă. Sunt cauze care trebuie analizate separat.

„Au inventat procurorii probele?”

Există persoane care îl apără și susțin că poliția și procurorii ar fi fabricat dovezile. Îi știți deja, îi vedeți peste tot, sunt unii dintre cei are urlă la protestele AUR, cei care își vor țara „anapoi”, care îl elogiază pe Ceaușescu, pe Putin și, în general pe toți cei care… promovează extremismul, violența, antisemitismul. Citiți comentariile la știrile despre el!

🙂

Dar o asemenea idee, cum că poliția ar inventa dovezi doar ca să se răzbune pe Pomohaci (de ce? Ce le-a făcut? 🙂 ) trebuie susținută prin probe concrete. Nu?

Adevărul trebuie stabilit prin probe și prin instanță, nu îl deține țata Frosa, știrbă, analfabetă și asistată social. (Dar cu telefon smart și școala „vieți”).

Tocmai de aceea cazul trebuie urmărit cu atenție, fără senzaționalism, fără condamnări înaintea instanței și fără ca vocile copiilor — atunci când există — să fie acoperite.

Pentru că, într-un dosar despre pornografie infantilă, adevărul nu ar trebui să fie despre cine câștigă o dispută pe internet. Ar trebui să fie despre ce s-a întâmplat cu adevărat și despre protejarea minorilor.

Trebuie să fii dement și putred tot, dacă te filmezi abuzînd sexual un copil de patru ani! Un gunoi!

DFM 23 septembrie 2026

Foto preluată de pe facebook.

Surse: AGERPRES