Să fim mândri, pentru că în țara asta suntem conduși de penali și nulități, că suntem în nesiguranță, că oricând statului roman îi poate cășuna să ne găsească noi taxe și impozite de plătit, că nu poți face o afacere cinstită? Să fim mândri pentru că ducem medicamente părinților noștri, la spital, iar femeile nasc în fața maternității sau mor în chinuri (Alexandra, nu te uităm!)?
Să fim mândri, pentru că ne pleacă tinerii valoroși din țară, triști și definitiv? Să fim mândri pentru că, la noi, pușcăriașii, violatorii și criminalii sunt scoși din închisori din „cauza supraaglomerării”? Pentru că ne batem joc de toate valorile culturale, fără să ne traga nimeni la răspundere?

Să fim mândri pentru că facem 7 ore pe Valea Prahovei, în drum spre munte, sau înțepenim în București într-un trafic paralizat, de coșmar? Pentru că odraslele foștilor și actualilor securiști sau torționarilor ne dau lecții de moralitate la televizor? Să fim mândri de rata abandonului școlar și rezultatelor la bacalaureat, de faptul că suntem pe loc fruntaș în Europa la sifilis și TBC, că ne mor artistii în mizerie și uitare?

Mândrie? Ce mai e și asta?

Razvan Gabriel Mateescu