În fiecare zi mă îndepărtez din ce în ce mai mult de mal și parcă e mai îmbietoare depărtarea, decât nisipul de pe țărm.

În august 2024, am pus 54 de ani pe mine, unul peste altul. 54 de zile de naștere. 54 de Revelioane. (Nu pot să cred! Cum s-au adunat toți? Unde sunt? Pe unde i-am pus?) 54 de Dane țopăie, râd și plâng în urma mea?! 🙂 54 de ani colorați și nebuni. Ani în care am învățat, am dansat și am urlat, ani în care am crezut în ceva, în cineva, ani în care mi-am făcut planuri să…

Planuri? „Dă-le boali dă planuri! Hai să-ți fac niște colărezi!”, vorba buncii de la Beilic.

Planurile nu mai contează, că oricum, degeaba le fac!

Ce-am pierdut? Ce-am învățat?

Mă întreba un cetățean, recent, ce am făcut, bun, în viața mea? (Nițel malițios, așa, pe la colțurile gurii.)

Hm! Ce-am făcut? Am trăit. Am greșit. Am râs. Am iubit. Am plâns. M-a durut. Și iar am greșit!

Am născut, natural, cel mai frumos poem din lume. Am făcut oamenii, aflați în depresie, să râdă în hohote la poveștile mele. Am urcat în cer cu un lift din tablă și ochii verzi și am văzut lumea întreagă.

Am uitat oale pe foc, oale care s-au făcut scrum. Ca și visele mele. Multe din ele! Prea multe!

N-am urât, dar am plecat! În locul unde altădată era Dana, ca o livadă de cireși înfloriți, acum au rămas două cearcăne care spală vase, dau cu mopul, udă florile, fac mâncare și scriu știri la Semnal.

În rest…am ascultat Pink Floyd până s-a bulit CD-ul. Am mângăiat. Am aruncat. N-am aruncat. M-am lăsat prostită. Am mințit. Am spus și adevărul. Mi-am tăiat bretonul. Strâmb, așa cum tai orice! L-am lăsat, apoi, să crească iar. Am băut bere. Am fumat. Am abandonat. Mi-a fost dor. Mi-a fost sete! Am dorit. Am dăruit. Am primit. Și iar am plâns…

Am fost cu Mihaela la bulgari, să căutăm îngeri. Când colo? Am dat peste Petko Ițik Marcel. 🙂

Am fost fericită.

Am dat prietenilor vorbe, suflet și nebunie curată, fără să cer nimic în schimb. Niciodată n-o să cer nimic. Nimănui. Pentru că am totul cu mine. În mine.

Azi o iau de la capăt?

DFM, 17 august 2024

COLĂRÉZ, colărezi, s. m. (Pop.) Bucățele de cocă1 care se fierb în lapte sau în anumite mâncăruri; p. ext. mâncare (pentru copii) făcută din făină fiartă în lapte.