Comorile dispărute ale României, expuse într-un catalog al furturilor

Pe site-ul Poliției Române, la categoria „Obiecte furate”, se deschide, fără intenție curatorială, una dintre cele mai tulburătoare „expoziții” de patrimoniu pierdut din România. Zeci de pagini – aproape 90, pline de fotografii modeste ca execuție, dar încărcate de istorie – adună laolaltă tablouri celebre, sculpturi, obiecte de cult, bijuterii antice, documente olografe și artefacte arheologice, dispărute din colecțiile particulare sau din muzee.

Nu este o galerie clasică, ci o arhivă a absenței: bunuri iubite, prețuite, expuse cândva pe pereți sau în vitrine, astăzi reduse la fișe tehnice și imagini.

Scrisori, regi și fragmente de memorie

Printre obiectele care mi-au atras imediat atenția se află mai multe epistole olografe semnată de Nicolae Iorga, datată 02.09.1923, adresate lui Eugen Melik, scrise pe suport de hârtie și semnate de mână de marele istoric. Alături de ele, apare menționat și un obiect cu o încărcătură simbolică rară: paharul Regelul Carol I, furat și el la fel ca toate celelalte minunății.

Scrisoarea lui Iorga către Melik.

Lista continuă cu jerbe din fontă, busturi și îngerași rupți de pe cavouri din Cimitirul Bellu, dar și cu inele și brățări din aur lucrate în secolul I înainte de Hristos, săbii dacice și bijuterii sustrase din locuințe particulare.

Hoții, altfel foarte harnici, au pus labele până și pe racla din argint aurit cu moaștele Sfântului Gheorghe. Au luat-o în spinare și… pe-aici ți-e drumul! Sunt curioasă: ce-or fi făcut cu oasele?

Tablouri dispărute: nume mari ale artei românești

Secțiunea dedicată picturii este una dintre cele mai dureroase. Apar lucrări semnate de Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Octav Băncilă, Jean Al. Steriadi, Dărăscu, Ghiață, Doboșariu și Daniel Rosenthal.

Rosenthal este prezent cu celebra lucrare „Portretul Doamnei Obedenaru”, una dintre piesele emblematice ale portretisticii românești din secolul al XIX-lea. Rosenthal, pictor de origine evreiască, a fost apropiat de mișcarea pașoptistă și a murit în condiții dramatice în 1851, iar opera sa are astăzi valoare muzeală incontestabilă.

El Greco și o pierdere de rang internațional

Tot la categoria picturi celebre se află un tablou atribuit lui Doménikos Theotokópoulos – El Greco, dispărut încă din 1925. Lucrarea, cu tema „Sfântul Sebastian”, este descrisă ca ulei pe pânză, formă ovală, dimensiuni 90,2 x 70,5 cm.

Conform fișei oficiale, obiectul făcea parte din Colecția de tablouri a Coroanei României, iar deținătorul era Statul român. Nu au fost îndeplinite, la momentul dispariției, diligențele de clasare în Patrimoniul Cultural Național, însă bunul este menționat ca susceptibil de clasare. O pierdere de o asemenea anvergură depășește granițele României și intră în registrul marilor dispariții din patrimoniul european.

Sculptură, busturi și erori corectate

La pagina 51 apare un bust realizat de Corneliu Medrea, sculptor de prim rang al artei românești moderne. Sunt menționate și portrete sculpturale ale unor mari scriitori: George Coșbuc, Alexandru Macedonski – acesta din urmă realizat de Frederic Storck (corectați și voi acolo, dragi polițiști, că se răsucește ăla ca un titirez în cavou,dacă vede că i-ați scris greșit numele!). 😉

Un alt bust notabil este cel al lui Cincinat Pavelescu, realizat de Oscar Späthe, sculptor cunoscut și pentru Statuia Reginei Elisabeta a României, amplasată în curtea Castelului Peleș din Sinaia.

Obiecte de cult și artefacte arheologice

Registrul obiectelor furate include și evanghelii și octoihuri vechi, redactate în grafie chirilică, precum și icoane din registrul praznicelor împărătești, lucrate în stil bizantin și datate între 1812–1814.

Sunt menționate și statuete furate în 1990 de la Muzeul Banatului din Timișoara, printre care o reprezentare a zeului Dionysos, confecționată din bronz, provenind din colecția Pongracz. De asemenea, apare o statuetă fragmentară (idol) din ceramică, bun arheologic din epoca neolitică (cca. 5000 a. Chr.), descoperită la situl arheologic din Ciugud, județul Alba, cu o înălțime de aproximativ 4 cm.

Aur topit, patrimoniul pierdut

Lista mai include mahmudele din aur, linguri, cuțite și furculițe din argint masiv, potire bisericești, monede din argint – obiecte care, în multe cazuri, au fost scoase din țară, topite sau vândute pe piețe obscure, pierzându-se definitiv.

DFM 28 ianuarie 2026