Vă las mai jos, o povestioară referitoare la strămutarea oamenilor de pe frumoasa insulă Ada Kaleh, pe care am aflat-o de la prietenul meu, Marian Ban.
„A venit ziua când locuitorii insulei Ada Kaleh trebuiau mutați pentru a începe lucrările în zonă. Dis-de-dimineață au venit militari, securiști, milițieni și au început să adune, pe vasele militare, oamenii locului. Fiecare își luase bocceluța cu strictul necesar și, cu lacrimile siroind pe obraji, s-au îmbarcat precum niște vite spre abator. Însă o băbuță, în loc de bocceluță, a luat cu dânsa o fereastră mică pe care reușise să o desprindă din tencuiala casei.
Când o vede, securistul o întreabă:
– Bine, bre, altceva nu ai găsit să iei, decât fereastra asta?
Bătrana s-a uitat la individ cu o privire tristă și i-a răspuns:
– Dacă ai ști matale câte am văzut eu privind pe ferestruica asta!”
Marian Ban
🙁